irita

Vezi și : irită, iriță

română

Etimologie

Din fr. irriter < lat. irritare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului (se) irita
Infinitiv	a (se) irita
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) irit
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) irite
Participiu	iritat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) enerva, a (se) înfuria.
2. a (se) produce o ușoară congestie sau o inflamație dureroasă.

Sinonime

• 1: enerva
• 2: inflama

Cuvinte derivate

• iritabil
• iritabilitate
• iritant
• iritare
• iritat
• iritativ
• iritație, iritațiune
• irită

Traduceri

a enerva

cehă: dráždit (Česky) chineză: 激怒 (中文) (jīnù), 刺激 (中文) (cìjī) engleză: irritate (English), annoy (English), vex (English) estoniană: ärritama (Eesti) finlandeză: ärsyttää (Suomi), vituttaa (Suomi), nyppiä (Suomi), tympiä (Suomi), harmittaa (Suomi), vaivata (Suomi) franceză: agacer (Français), irriter (Français) galiciană: irritar (Galego) germană: reizen (Deutsch) greacă: ερεθίζω (Ελληνικά) (erethízo) italiană: irritare (Italiano)

maghiară: ingerel (Magyar) neerlandeză: irriteren (Nederlands) poloneză: drażnić (Polski), rozdrażniać (Polski) portugheză: irritar (Português), perturbar (Português) rusă: раздражать (Русский) (razdražát') spaniolă: irritar (Español), molestar (Español) suedeză: reta (Svenska), irritera (Svenska) turcă: kızdırmak (Türkçe), öfkelendirmek (Türkçe), sinirlendirmek (Türkçe), sinir etmek (Türkçe), sinirini bozmak (Türkçe), gıcık etmek (Türkçe), tahriş etmek (Türkçe), kaşındırmak (Türkçe)

a produce o congestie, o inflamație ușoară

engleză: irritate (English) franceză: irriter (Français) germană: reizen (Deutsch) italiană: irritare (Italiano)

portugheză: irritar (Português) spaniolă: irritar (Español) suedeză: irritera (Svenska) turcă: tahriş etmek (Türkçe)

Referințe

• DEX online

Etimologie

Derivat regresiv din irită.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

1. forma de singular articulat pentru irită.