iritare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a (se) irita.

Pronunție

  • AFI: /i.ri'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
iritare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ iritare iritări
Articulat iritarea iritările
Dativ-Genitiv iritării iritărilor
Vocativ iritare iritărilor
  1. acțiunea de a (se) irita și rezultatul ei; enervare, iritație.


Traduceri

Anagrame

Referințe