marţi

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Cuprins 1 română 1.1 Etimologie 1.2 Pronunţie 1.3 Substantiv 1.3.1 Cuvinte derivate 1.3.2 Traduceri

română

Etimologie

Din lat. Martis (dies).

Pronunţie

• AFI: /marʦʲ/

Substantiv

Declinarea substantivului marţi
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	marţi	marţi
Articulat	marţea	marţile
Dativ-Genitiv	lui marţi	marţilor
Vocativ	'	'

1. a doua zi a săptămânii.
   • Zilele săptămânii: marţi
     • anterior: luni
     • următor: miercuri
2. (adverbial) în cursul zilei de marţi; în ziua de marţi.
3. (în forma marţea) în fiecare marţi.

Cuvinte derivate

• Marţolea, Marţiseara

Traduceri