monasterium
(Latina)
Etimologie
Din greacă antică μοναστήριον (monastḗrion), care provine din μονάζω (monázō, „a fi singur”), din μόνος (mónos, „singur”).
Pronunție
- AFI: /mo.nasˈteː.ri.um/
Substantiv
| Declinarea substantivului monasterium | ||
| ' | Singular | Plural |
| Nominativ | monasterium | ' |
| Genitiv | ' | ' |
| Dativ | ' | ' |
| Acuzativ | ' | ' |
| Ablativ | ' | ' |
| Vocativ | ' | ' |