motor

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Cuprins 1 română 1.1 Etimologie 1.2 Pronunţie 1.3 Adjectiv 1.3.1 Traduceri 1.4 Substantiv 1.4.1 Sinonime 1.4.2 Traduceri 2 engleză 2.1 Etimologie 2.2 Pronunţie 2.3 Adjectiv 2.4 Substantiv 2.5 Verb 3 neerlandeză 3.1 Etimologie 3.2 Pronunţie 3.3 Substantiv 4 spaniolă 4.1 Etimologie 4.2 Pronunţie 4.3 Substantiv

română

Etimologie

Din fr. moteur, lat. motor, germ. Motor.

Pronunţie

• AFI: /mo'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului motor
	Singular	Plural
Masculin	motor	motori
Feminin	motoare	motoare
Neutru	motor	motoare

1. care pune ceva în mişcare, care produce o mişcare, care comandă o mişcare.
2. (fig.) care stimulează, declanşează o acţiune.

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului motor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	motor	motoare
Articulat	motorul	motoarele
Dativ-Genitiv	motorului	motoarelor
Vocativ	motorule	motoarelor

1. (fig.) factor (intern sau extern) ce îndeamnă la o acţiune.
2. maşină de forţă care transformă o formă de energie oarecare în energie mecanică.

Sinonime

1. imbold, impuls, îndemn, stimulent

Traduceri

---

engleză

(English)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunţie

• AFI: /ˈməʊtə ǁ ˈmoʊtər/

Adjectiv

motor

1. motor.

Substantiv

motor, pl. motors

1. motor.

Verb

Conjugarea verbului motor
Infinitiv	motor
Prezent simplu pers. 3 sg.	motor
Trecut simplu	motored
Participiu trecut	motored
Participiu prezent	motoring

1. a conduce încet într-un vehicul.

---

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Substantiv

Declinarea substantivului motor
m.	Singular	Plural
Substantiv	motor	'
Diminutiv	'	'

1. motor.

---

spaniolă

(Español)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Substantiv

motor m., pl. motores

1. motor.