oboi

Exemplu de oboi

română

Etimologie

Din it. oboe.

Pronunție

• AFI: /oˈboj/

Substantiv

Declinarea substantivului oboi
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	oboi	oboaie
Articulat	oboiul	oboaiele
Dativ-Genitiv	oboiului	oboaielor
Vocativ	oboiule	oboaielor

1. instrument muzical de suflat constând dintr-un tub conic de lemn, cu ancie dublă, cu orificii laterale și cu clape.

Traduceri

instrument muzical

catalană: oboè (Català) m. cehă: hoboj (Česky) chineză: 雙簧管 (中文) croată: oboa (Hrvatski) daneză: obo (Dansk) engleză: oboe (English) esperanto: hobojo (Esperanto) estoniană: oboe (Eesti) finlandeză: oboe (Suomi) franceză: hautbois (Français) m. galiciană: óboe (Galego) germană: Oboe (Deutsch) f. greacă: όμποε (Ελληνικά) ido: hoboyo (Ido)

italiană: oboe (Italiano) m. islandeză: óbó (Íslenska) japoneză: オーボエ (日本語) coreeană: 오보에 (한국어) maghiară: oboa (Magyar) norvegiană: obo (‪Norsk (bokmål)‬) neerlandeză: hobo (Nederlands) portugheză: oboé (Português) poloneză: obój (Polski) rusă: гобой (Русский) sârbă: обоа (Српски / Srpski) slovenă: oboa (Slovenščina) spaniolă: oboe (Español) m. suedeză: oboe (Svenska)