otocist

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză otocyste.

Pronunție

  • AFI: /o.to'ʧist/


Substantiv


Declinarea substantivului
otocist
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ otocist otociste
Articulat otocistul otocistele
Genitiv-Dativ otocistului otocistelor
Vocativ otocistule otocistelor
  1. (anat.) organ auditiv al nevertebratelor, format dintr-o veziculă cu celule ciliate plină cu lichid și cu numeroase otolite; statocist.


Traduceri

Anagrame

Referințe