persecutoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din persecutor.

Pronunție

  • AFI: /per.se.ku'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
persecutoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ persecutoare persecutoare
Articulat persecutoarea persecutoarele
Genitiv-Dativ persecutoarei persecutoarelor
Vocativ persecutoareo persecutoarelor
  1. persoană care persecută; prigonitoare, asupritoare.


Traduceri

Anagrame

Referințe