postumitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din postum + sufixul -itate.

Pronunție

  • AFI: /post.u.mi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
postumitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ postumitate invariabil
Articulat postumitatea invariabil
Genitiv-Dativ postumității invariabil
Vocativ postumitate invariabil
  1. (livr.) caracterul a ceea ce este postum, calitatea de a fi postum; perioadă care urmează după moartea cuiva.


Traduceri

Referințe