rubanată
română
Etimologie
Din franceză rubané.
Pronunție
- AFI: /ru.ba'na.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului rubanată | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rubanată | rubanate |
| Articulat | rubanata | rubanatele |
| Genitiv-Dativ | rubanatei | rubanatelor |
| Vocativ | rubanată | rubanatelor |
- (geol.) textură a unor roci eruptive cu aspectul unor dungi, datorită alternanței diferitelor minerale.
- (adjectival)
- Structură rubanată
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online