tenacitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză ténacité < latină tenacitas, tenacitatis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tenacitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tenacitate invariabil
Articulat tenacitatea invariabil
Dativ-Genitiv tenacității invariabil
Vocativ tenacitate invariabil
  1. însușirea de a fi tenace; stăruință, perseverență, dârzenie.
  2. proprietate a unui material de a se deforma relativ mult, sub acțiunea unor solicitări exterioare, înainte de a se rupe.
  3. mărime caracteristică unui material solid, egală cu deformația lui specifică la rupere.


Traduceri

Referințe