tunet

De la Wikționar, dicționarul liber
Tunet și fulger

română

Etimologie

Din latină tonitrum (după sunet).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
tunet
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tunet tunete
Articulat tunetul tunetele
Genitiv-Dativ tunetului tunetelor
Vocativ ' '
  1. zgomot puternic care însoțește o descărcare electrică atmosferică (fulger sau trăsnet).
    Ploaie cu tunete și trăsnete.
  2. (rar) trăsnet.
  3. (fig.) zgomot puternic, răsunător.
    Tunet de voci.
    Tunet de aplauze.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe