unificare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din verbul a unifica.

Pronunție

  • AFI: /u.ni.fi'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
unificare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ unificare unificări
Articulat unificarea unificările
Genitiv-Dativ unificării unificărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a unifica și rezultatul ei.

Cuvinte derivate


Traduceri





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie unificare; compus din unus + -ficare.

Pronunție

  • AFI: /unifi'kare/


Verb

  1. a unifica, a uni
  2. a standardiza

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe