unificare

română

Etimologie

Din verbul a unifica.

Pronunție

• AFI: /u.ni.fi'ka.re/

Substantiv

Declinarea substantivului unificare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	unificare	unificări
Articulat	unificarea	unificările
Genitiv-Dativ	unificării	unificărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a unifica și rezultatul ei.

Cuvinte derivate

• unifica
• unificat
• unificator

Traduceri

faptul de a unifica

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie unificare; compus din unus + -ficare.

Pronunție

• AFI: /unifi'kare/

Verb

1. a unifica, a uni
2. a standardiza

Sinonime

• 2: standardizzare

Cuvinte derivate

• unificazione

Cuvinte apropiate

• unità

Referințe

• Treccani.it