unificator

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a unifica + sufixul -tor. Confer italiană unificatore, franceză unificateur.

Pronunție

  • AFI: /u.ni.fi.ka'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
unificator
Singular Plural
Masculin unificator unificatori
Feminin unificatoare unificatoare
Neutru unificator unificatoare
  1. care unifică sau contribuie la unificare.


Traduceri

Anagrame

Referințe