éclate

Vezi și : éclaté

franceză

(français)

Etimologie

Din éclater.

Pronunție

• AFI: /e.klat/

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru éclater.
2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru éclater.
3. forma de persoana a I-a singular la prezent subjonctiv pentru éclater.
4. forma de persoana a III-a singular la prezent subjonctiv pentru éclater.
5. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru éclater.