îmbogățire
română
Etimologie
Din a îmbogăți.
Pronunție
- AFI: /ɨm.bo.gə'ʦi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului îmbogățire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | îmbogățire | îmbogățiri |
| Articulat | îmbogățirea | îmbogățirile |
| Genitiv-Dativ | îmbogățirii | îmbogățirilor |
| Vocativ | îmbogățire | îmbogățirilor |
- acțiunea de a (se) îmbogăți și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online