împrăștiere
Etimologie
Din a împrăștia.
Pronunție
- AFI: /ɨm.prəʃ.tiˈe.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului împrăștiere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | împrăștiere | împrăștieri |
| Articulat | împrăștierea | împrăștierile |
| Genitiv-Dativ | împrăștierii | împrăștierilor |
| Vocativ | împrăștiere | împrăștierilor |
- acțiunea de a (se) împrăștia; risipire, răspândire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online