împroșcare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a împroșca.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.proʃ'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
împroșcare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ împroșcare împroșcări
Articulat împroșcarea împroșcările
Genitiv-Dativ împroșcării împroșcărilor
Vocativ împroșcare împroșcărilor
  1. acțiunea de a împroșca; stropire; împroșcătură.


Traduceri

Referințe