împroșcare
română
Etimologie
Din a împroșca.
Pronunție
- AFI: /ɨm.proʃ'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului împroșcare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | împroșcare | împroșcări |
| Articulat | împroșcarea | împroșcările |
| Genitiv-Dativ | împroșcării | împroșcărilor |
| Vocativ | împroșcare | împroșcărilor |
- acțiunea de a împroșca; stropire; împroșcătură.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online