înăbușeală

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a înăbuși + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ɨ.nə.bu'ʃe̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
înăbușeală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înăbușeală înăbușeli
Articulat înăbușeala înăbușelile
Genitiv-Dativ înăbușelii înăbușelilor
Vocativ înăbușeală înăbușelilor
  1. zăduf; (p.ext.) aer greu.


Traduceri

Referințe