încadrare

română

Etimologie

Din a încadra.

Pronunție

• AFI: /ɨn.ka'dra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului încadrare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	încadrare	încadrări
Articulat	încadrarea	încadrările
Genitiv-Dativ	încadrării	încadrărilor
Vocativ	încadrare	încadrărilor

1. acțiunea de a (se) încadra.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• reîncadra

Referințe

• DEX '98 via DEX online