încoronare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a încorona.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ko.ro'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
încoronare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ încoronare încoronări
Articulat încoronarea încoronările
Dativ-Genitiv încoronării încoronărilor
Vocativ încoronare încoronărilor
  1. acțiunea de a (se) încorona.


Traduceri

Referințe