încrețitură

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a încreți + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kre.ʦi'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
încrețitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ încrețitură încrețituri
Articulat încrețitura încrețiturile
Dativ-Genitiv încrețiturii încrețiturilor
Vocativ încrețitură încrețiturilor
  1. partea încrețită a unui obiect; cută, creț.
  2. cută pe piele; zbârcitură, rid.


Traduceri

Referințe