încruci

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din în- + a cruci.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kru'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) încruci
Infinitiv a (se) încruci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) încrucesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) încrucească
Participiu încrucit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (pop.) a se cruci.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe