Sari la conținut

încuietură

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a încuia + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ku.je'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
încuietură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ încuietură încuieturi
Articulat încuietura încuieturile
Genitiv-Dativ încuieturii încuieturilor
Vocativ încuietură încuieturilor
  1. (pop.) constipație.


Traduceri

Referințe