îndărătnici

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din îndărătnic.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.də.rət.ni'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) îndărătnici
Infinitiv a (se) îndărătnici
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) îndărătnicesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) îndărătnicească
Participiu îndărătnicit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) a stărui cu încăpățânare într-o atitudine; a se încăpățâna; (p.ext.) a persevera.


Traduceri

Referințe