îndatoritor

română

Etimologie

Din a îndatori + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /ɨn.da.to.ri'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului îndatoritor
	Singular	Plural
Masculin	îndatoritor	îndatoritori
Feminin	îndatoritoare	îndatoritoare
Neutru	îndatoritor	îndatoritoare

1. serviabil, binevoitor.
2. (neobișnuit) obligatoriu.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online