îndocare

română

Etimologie

Din a îndoca.

Pronunție

• AFI: /ɨn.do'ka.re/

Substantiv

Declinarea substantivului îndocare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	îndocare	îndocări
Articulat	îndocarea	îndocările
Genitiv-Dativ	îndocării	îndocărilor
Vocativ	îndocare	îndocărilor

1. acțiunea de a îndoca.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• rodnicea

Referințe

• DEX '98 via DEX online