îndoca

română

Variante

• andoca

Etimologie

Din germană eindocken.

Pronunție

• AFI: /ɨn.do'ka/

Verb

Conjugarea verbului îndoca
Infinitiv	a îndoca
Indicativ prezent pers. 1 sg.	îndochez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să îndocheze
Participiu	îndocat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a efectua operațiile de ridicare a unei nave pe un doc plutitor.

Cuvinte derivate

• îndocare
• îndocat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• adonic
• codina
• diacon
• anodic
• codani
• ocăind

Referințe

• DEX '98 via DEX online