îndrăznitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a îndrăzni + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.drəz.ni'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
îndrăznitor
Singular Plural
Masculin îndrăznitor îndrăznitori
Feminin îndrăznitoare îndrăznitoare
Neutru îndrăznitor îndrăznitoare
  1. (rar) care îndrăznește; îndrăzneț.


Traduceri

Referințe