înfierare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a înfiera.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
înfierare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înfierare înfierări
Articulat înfierarea înfierările
Genitiv-Dativ înfierării înfierărilor
Vocativ înfierare înfierărilor
  1. acțiunea de a înfiera; înfierat.


Traduceri

Referințe