Sari la conținut

înfiera

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din în- + fier.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.fjeˈra/


Verb


Conjugarea verbului
înfiera
Infinitiv a înfiera
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
înfierez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să înfiereze
Participiu înfierat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a însemna un animal cu ajutorul fierului înroșit.
  2. (v.tranz.) (fig.) a condamna cu toată severitatea, a osândi în public; a stigmatiza.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe