înflorire

română

Etimologie

Din a înflori.

Pronunție

• AFI: /ɨn.flo'ri.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înflorire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înflorire	înfloriri
Articulat	înflorirea	înfloririle
Genitiv-Dativ	înfloririi	înfloririlor
Vocativ	înflorire	înfloririlor

1. acțiunea de a înflori.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• reînflori

Referințe

• DEX '98 via DEX online