înfrumusețare
Etimologie
Din a (se) înfrumuseța.
Pronunție
- AFI: /ɨn.fru.mu.se'ʦa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înfrumusețare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înfrumusețare | înfrumusețări |
| Articulat | înfrumusețarea | înfrumusețările |
| Genitiv-Dativ | înfrumusețării | înfrumusețărilor |
| Vocativ | înfrumusețare | înfrumusețărilor |
- acțiunea de a (se) înfrumuseța; împodobire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online