Sari la conținut

înfruptare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a (se) înfrupta.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.frup'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înfruptare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înfruptare înfruptări
Articulat înfruptarea înfruptările
Genitiv-Dativ înfruptării înfruptărilor
Vocativ înfruptare înfruptărilor
  1. (rar) acțiunea de a se înfrupta.


Traduceri

Referințe