înfurnica

română

Etimologie

Din în- + furnică.

Pronunție

• AFI: /ɨn.fur.ni'ka/

Verb

Conjugarea verbului înfurnica
Infinitiv	a înfurnica
Indicativ prezent pers. 1 sg.	'
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să înfurnice
Participiu	înfurnicat
Conjugare	I

1. (v.tranz. impers.) a fi cuprins de furnicături, de fiori, a simți înțepături pe piele.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online