îngâmfat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din verbul a (se) îngâmfa.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.gɨmˈfat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
îngâmfat
Singular Plural
Masculin îngâmfat îngâmfați
Feminin îngâmfată îngâmfate
Neutru îngâmfat îngâmfate
  1. (adesea substantivat) care are o părere foarte bună despre sine; încrezut, fudul; vanitos, orgolios, infatuat.


Traduceri

Etimologie

Din îngâmfa.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru îngâmfa.

Referințe