Sari la conținut

îngăduială

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a îngădui + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.gə.duˈja.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
îngăduială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ îngăduială îngăduieli
Articulat îngăduiala îngăduielile
Genitiv-Dativ îngăduielii îngăduielilor
Vocativ îngăduială îngăduielilor
  1. îngăduință.


Traduceri

Referințe