îngăduire
Etimologie
Din a îngădui.
Pronunție
- AFI: /ɨn.gə.du'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului îngăduire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | îngăduire | îngăduiri |
| Articulat | îngăduirea | îngăduirile |
| Genitiv-Dativ | îngăduirii | îngăduirilor |
| Vocativ | îngăduire | îngăduirilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online