îngenunchere
română
Etimologie
Din a îngenunchea.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ʤe.nun'ke.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului îngenunchere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | îngenunchere | îngenuncheri |
| Articulat | îngenuncherea | îngenuncherile |
| Genitiv-Dativ | îngenuncherii | îngenuncherilor |
| Vocativ | îngenunchere | îngenuncherilor |
- acțiunea de a îngenunchea și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online