îngerel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din înger + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʤe'rel/


Substantiv


Declinarea substantivului
îngerel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ îngerel îngerei
Articulat îngerelul îngereii
Genitiv-Dativ îngerelului îngereilor
Vocativ îngerelule îngereilor
  1. (rar) îngeraș.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe