înglobare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a îngloba.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.glo'ba.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înglobare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înglobare înglobări
Articulat înglobarea înglobările
Genitiv-Dativ înglobării înglobărilor
Vocativ înglobare înglobărilor
  1. acțiunea de a îngloba; cuprindere, includere într-un tot.


Traduceri

Referințe