îngurzitură
română
Etimologie
Din a îngurzi + sufixul -tură.
Pronunție
- AFI: /ɨn.gur.zi'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului îngurzitură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | îngurzitură | îngurzituri |
| Articulat | îngurzitura | îngurziturile |
| Genitiv-Dativ | îngurziturii | îngurziturilor |
| Vocativ | îngurzitură | îngurziturilor |
- (reg.) încrețitură, creț.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online