înlăturare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a înlătura.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.lə.tu'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înlăturare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înlăturare înlăturări
Articulat înlăturarea înlăturările
Genitiv-Dativ înlăturării înlăturărilor
Vocativ înlăturare înlăturărilor
  1. acțiunea de a înlătura; îndepărtare, eliminare, excludere.


Traduceri

Referințe