înmănunchere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a înmănunchea.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.mə.nun'ke.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înmănunchere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înmănunchere înmănuncheri
Articulat înmănuncherea înmănuncherile
Genitiv-Dativ înmănuncherii înmănuncherilor
Vocativ înmănunchere înmănuncherilor
  1. faptul de a (se) înmănunchea.


Traduceri

Referințe