Sari la conținut

înmiresmare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a înmiresma.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.mi.resˈma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înmiresmare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înmiresmare înmiresmări
Articulat înmiresmarea înmiresmările
Genitiv-Dativ înmiresmării înmiresmărilor
Vocativ înmiresmare înmiresmărilor
  1. (rar) miros plăcut, parfum.


Traduceri

Referințe