Sari la conținut

înrăire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a (se) înrăi.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.rə'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înrăire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înrăire înrăiri
Articulat înrăirea înrăirile
Genitiv-Dativ înrăirii înrăirilor
Vocativ înrăire înrăirilor
  1. faptul de a (se) înrăi.


Traduceri

Referințe