Sari la conținut

înrobire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a înrobi.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ro'bi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înrobire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înrobire înrobiri
Articulat înrobirea înrobirile
Genitiv-Dativ înrobirii înrobirilor
Vocativ înrobire înrobirilor
  1. acțiunea de a înrobi și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe