înrobire
română
Etimologie
Din a înrobi.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ro'bi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înrobire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înrobire | înrobiri |
| Articulat | înrobirea | înrobirile |
| Genitiv-Dativ | înrobirii | înrobirilor |
| Vocativ | înrobire | înrobirilor |
- acțiunea de a înrobi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online