înrola

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză enrôler.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ro'la/


Verb


Conjugarea verbului
(se) înrola
Infinitiv a (se) înrola
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) înrolez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) înroleze
Participiu înrolat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a (se) înscrie în rândurile armatei; (p.ext.) a (se) înscrie într-o organizație, într-un partid; a (se) înregimenta.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe