îns

română

Etimologie

Din latină ipsus, ipsa (= ipse, ipsa).

Pronunție

• AFI: /ɨns/

Pronume

1. (pronume personal, azi art., precedat de prep. „întru”, „printru”) el, ea, dânsul, dânsa.
2. (pronume de întărire, de obicei adjectival, astăzi numai la f. pl.) însuși.

   Ele însele.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online