însămânțare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a însămânța.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.sə.mɨn'ʦa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
însămânțare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ însămânțare însămânțări
Articulat însămânțarea însămânțările
Genitiv-Dativ însămânțării însămânțărilor
Vocativ însămânțare însămânțărilor
  1. acțiunea de a însămânța și rezultatul ei; însămânțat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe